Ioan 3:16 | Vești Bune |
Evanghelia după Ioan - Studiu Biblic
Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L-a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.
Ce înseamnă aceasta?
Să studiem Evanghelia după Ioan. Dragostea lui Dumnezeu (AGAPE) a fost atât de mare, încât L-a trimis pe Fiul Său pe pământ și L-a lăsat să se nască ca o ființă umană. Ca ființă umană, Isus a putut trăi și să experiențeze viața ca om, cu toate tentațiile păcatului, suferință și boli. La vârsta de 33 de ani, Isus a văzut cât de rea era ființa umană, propriul său popor strigând ”Afară cu El”, ”Răstignește-L”, aceasta din cauza presupunerii greșite că El venise să îi elibereze de jugul romanilor.
Cu toate acestea, Isus nu a fost trimis pe pământ pentru a elibera poporul evreu de jugul romanilor, ci pentru a muri și a lua asupra Sa pedeapsa păcatelor lor.
Isus a murit pe Crucea de pe Golgota și după trei zile a învins moartea. Isus Hristos a înviat din morți și a promis că oricine crede că este păcătos și crede că Isus Hristos a murit pentru păcatele sale, va primi viața veșnică în Rai (vezi și 1 Corintieni 15:35-49).
Este ființa umană păcătoasă?
Da, fără nicio îndoială. De ce? Fiecare dintre noi acționează împotriva voinței lui Dumnezeu. Dumnezeu le cere oamenilor să nu mintă, să nu dorească ceea ce aparține altei persoane, să-L iubească pe Dumnezeu, să nu fure, să nu depună mărturie mincinoasă, să iubească pe tatăl său și pe mama sa și să iubească pe vecinii săi ca pe sine (Matei 19:17), să ofere hrană celor flămânzi (Matei 25:37). De câte ori nu ne gândim mai întâi la semenii noștri? Așadar, da, suntem păcătoși.
Ei bine, ai putea spune, de ce ar trebui să las pe altcineva să suporte pedeapsa mea, pe care o merit, asta nu mi se pare corect.
Deoarece oamenii păcătuiesc zilnic, în fiecare zi pedeapsa crește. Pedeapsa devine atât de mare, încât va deveni insuportabil să primească el însuși pedeapsa. Dumnezeu, în iubirea Sa, a oferit oamenilor posibilitatea de a prelua această pedeapsă. Însă omul trebuie să accepte această ofertă, și anume Să creadă că Isus Hristos a murit pentru păcatele sale.
Dar eu nu înțeleg deloc acest lucru.
Ei bine, permite-mi să-ți explic printr-un exemplu. James (are 18 de ani) intră la bijutierie și nu vede niciun vânzător. Așteaptă cinci, zece minute, iar apoi tentațiile devin prea mari pentru el. Ia o diademă (în valoare de 1 milion). În largul lui, iese din magazin. Ce păcat, afară îl așteaptă un polițist. James este prins și condus la judecătorie.
Judecătorul pronunță sentința: 30 de ani de muncă forțată în închisoare. 30 de ani din viața lui tânără. Șansa de a întâlni o soție frumoasă și de a avea o familie.
Cu toate acestea, James este foarte norocos, un străin se ridică și îl informează pe judecător că este dispus să îi ia locul lui James.
Ce va face James? Va profita de această oportunitate, o să regrete că a furat și va începe o viață nouă? Sau va fi încăpățânat și va refuza oferta și își va irosi viața pentru a servi treizeci de ani de închisoare și muncă grea?
Sau să vedem povestea Andreei și a lui Chris. Andrea este medic veterinar și vizitează regular grădina zoologică. Într-o anumită zi, este mușcat de o cobră. Este dus cu urgență la spital. Din păcate, se dovedește că este alergic la serul de cal și, prin urmare, că nu i se poate administra antiserul. Singura speranță este un crescător de șerpi, pe nume Chris, care este adesea mușcat de șerpi și care are suficienți anticorpi în sânge, astfel încât, prin intermediul unei transfuzii complete de sânge, poate salva viața Andreei.
Întrebarea este, ce va face Andrea, va refuza transfuzia de sânge și anticorpii sau va accepta oferta?
Din fericire, Andrea a avut curajul să accepte oferta și sângele nou i-a salvat viața.
La fel cum sângele Andreei a fost contaminat de otrava cobrei, la fel sângele uman este contaminat de păcat. Numai sângele nou al lui Chris a putut salva viața Andreei. La fel și de către om, doar acceptând sângele lui Isus Hristos, omul poate fi salvat și poate începe o viață nouă și poate avea loc în Rai.
Omul are posibilitatea de a accepta oferta lui Dumnezeu. Fiecare zi amânat poate să însemne că este deja prea târziu. Oamenii zilnic mor în trafic sau fac infarct. A aștepta cu decizia ta poate însemna că ar putea fi prea târziu pentru tine și Raiul va fi închis pentru tine (Matei 25:11-13). Atunci trebuie să suporți singur pedeapsa, iar după moarte NU vei merge în Rai, ci în iazul de foc.
Ei bine, este atât de ușor?
Este acesta adevărat? Atunci de ce atât de puțini oameni sunt credincioși? De ce atât de mulți oameni își caută salvare în acupunctură, yoga, Buddha și alte religii?
Oamenii doresc să aibă stăpânire peste viețele săi. Le este mai ușor să se adore un imagin de piatră, decât unui Dumnezeu invizibil din ceruri. Acupunctura și yoga au cel puțin un efect imediat. Dar originea lor este credința orientală și adorarea idolilor. Iar puterea sa temporară vine de la forțele demonice, dușmanii lui Dumnezeu (Diavolul și îngerii săi căzuți).
Dar pe Dumnezeu și pe îngerii căzuți nu îi pot vedea.
Așa este. Universul este extrem de mare, încât oamenii nu pot vedea Raiul. Dar prin asta se arată magnitudinea lui Dumnezeu. Universul este ordonat, deci trebuie să fi fost creat de un Creator. Omul nu este capabil să călătorească milioane de ani lumină pentru a ajunge în Rai. De asemenea, vederea omului este limitată la un anumit spectru. În infraroșu, omul nu poate vedea fără ajutor. Prin urmare, nu trebuie să se întrebi de ce nu poți vedea îngerii, pur și simplu pentru că aceștia sunt în afara vederii tale (spectre).
Cu toate acestea, unii au simțit prezența lui Dumnezeu sau a îngerilor Săi, de exemplu atunci când o mașină venea direct spre ei și s-a oprit la timp. Ca și cum un înger păzitor ar fi oprit mașina. Așadar, nu cred că este greu să accepți că există un Dumnezeu viu și să accepți prezența îngerilor.
Dar există și îngeri răzvrătiți (îngeri căzuți) care nu acceptă autoritatea lui Dumnezeu și fac tot posibilul pentru a face viața cât mai mizerabilă pentru Dumnezeu și pentru persoanele care L-au acceptat pe Iisus Hristos ca Mântuitor al lor.
Acest lucru explică de ce și viața unui creștin (cel care îl acceptă pe Isus Hristos ca Mântuitor al păcatelor sale) este dificilă. De asemenea, un creștin se luptă cu natura sa păcătoasă și continuă să-i fie greu să trăiască conform voinței lui Dumnezeu. Și se luptă cu bogăția materială pământească, văzând că vecinii săi sunt bogați și au o viață prosperă.
Dar, de câte ori aceste lucruri nu sunt obținute cu prețul unei alte persoane? Uneori, oamenii trec peste cadavre sau își folosesc coatele. Cum îi tratează această persoană pe colegii săi?
|